Pasiune sau compromis

          
              de Florina Vitiuc Caraivan

Camera de hotel era tare drăguță și intimă, îți da o stare de liniște în tot zbuciumul acesta sufletesc.
-Poți să te faci comodă...
-Mulțumesc! Doar că prezența mea aici nu are legătură cu competențele mele. Eu chiar vreau să învăț...
-Stai liniștită! Recunosc, nu am găsit un alt pretext de a te aduce aici. Dar să știi că nu evaluez perseverența unui cursant în funcție de plăcerile ochiului.
Îți dau biblioraftul cu cursul acasă. Acum vom vorbi puțin despre noi.
- Am 35 de ani și până acum am fost un familist convins.
-Eu am 32 de ani și până acum nu mi-am încălcat principiile mele în ceea ce privește fidelitatea.
-Poți să-ți iau jacheta?
-Te rog! E foarte cald aici.
-Nu am decât apa rece! Dorești?
- Vreau un pahar...
Sorbea din paharul urmărindu-l cum își cauta de lucru prin cameră, avea aceeași stare ca a ei. Ea acum s-ar fi plimbat, ar fi mers kilometri să se detensioneze... Era prea mult pentru ea...  " Oare să fac eu primul pas?"  Nu era o fire răbdătoare. I s-a părut potrivit să împartă acele momente cu el... A pus paharul pe birou, s-a dus la el și-a început să-l sărute precipitat. Palmele ei se jucau cu barba lui, din săruturi scurte și fugitive s-a transformat o "foame" de celalalt  greu de stăpânit.. O strângea la piept puternic, iar mâinile lui o atingeau, poseda cu mișcări sigure și ferme, știa sigur cum să stârnească pasiune.
Totul prevestea să fie  o seară deosebită. De obicei era o persoană pudică, dar cu el.... Avea o stare care o măcina încet... Oare cum va fi?
"Semnele mele au fost suficiente, aștept ca el să meargă mai departe". Persista în ea o dorință nonconformistă de a-l săruta, juca un joc nou pe  care nu-l mai jucase până acum. Era un joc care se desfășura în labirintul pasiunii... chiar dacă și-ar fi dorit să iasă, acum nu ar fi mai putut.
În timp ce-i săruta buzele își spunea:" Femeia aceasta emană un erotism prin toți porii" Seducția era la un pas de acțiunea în sine, ea îl  atingea ușor, electrizant, simțurile le erau difuze, senzația devenea rapid hiperbolică. E clar că era înnebunit după ea, stabilise asta, urmă să-și/să-i testeze limitele. Era o situație  excepțională și avea de gând să continue, voia să vadă unde se sfârșește. Starea care îi cuprinse își cerea finalitatea.
.

                              Va urma